Maine.

Si am zis sa nu mai zic “de maine”.Maine nu exista,adica nu la modul ala fatalist ci realist,maine nu exista,este doar o posibilitate.Maine exista poate doar pentru cei care reusesc sa traiasca azi.Eu azi ma gandesc la maine asa cum ieri ma gandeam la azi.Nici macar azi nu exista,azi este o suspensie intre ieri si maine,crezi ca poti s-o atingi dar cand dai cu mana dispare.Iar amanarea…amanarea nu este ceva-ul de dupa egal,nu este nici adunare,scadere sau inmultire,nu.Amanarea nu este decat toporul cu care mai tai cate putin din creanga pe care ma aflu.Si sunt atat de aproape de sol,inca putin si fac poc.
Am pus totul pe stand by si astept.Nu pot nici sa merg inainte,nici la stanga si nici la dreapta.Nu pot pentru ca nu vreau,pentru ca am apasat nenorocitul ala de buton de stand by si acum stau si astept de parca as fi vreo nemuritoare de care lumea inca nu a aflat.Si imi este frica sa nu apas din greseala pe fast forward si sa merg inainte cu toata viteza,sa ma impiedic si sa cad,sa-mi pierd ochelarii.Asta ar fi cu siguranta o fatalitate...
Hai ca ma duc sa-mi caut telecomanda aia,de maine. :)