Sunt o tipa cam timida,genul care in autobuz se uita melancolic la succesiunea rapida a copacilor de pe margine si evita privirile celorlalti.Nu ies in evidenta,sunt mica,mult prea mica si tocmai de aia atunci cand gasesc un colt ma inghesui in el si ma fac si mai mica.Imi salut politicos vecinii de scara dar niciodata nu le-am pus intrebarea "ce mai faci/faceti?",am considerat ca le-as rapi din timp,ca nu este un gest potrivit.La fel se intampla si cand ma intalnesc pe strada cu diversi cunoscuti.La facultate imi stiu aproape toti colegii dar asta nu pentru ca as fi vreo populara,pur si simplu suntem destul de putini si astfel am ajuns sa le retin,daca nu numele atunci,macar figura si in atatia ani aproape ca a venit de la sine.N-am discutii mai lungi de 20 de minute cu cei din casa si rar se intampla si astea,nu stiu de ce,cred ca nu suntem pe aceleasi lungimi de unda.Evident,n-am nici foarte multi prieteni,dar ma simt confortabil asa.Prietenii mei au destule probleme existentiale cat sa acopere necesarul de confesiuni suportabile de catre o fiinta umana.Ei mi se confeseaza,eu niciodata.Imi place sa ascult,imi place sa le vorbesc ca si cum as fi vreo fiinta cu o incredibila empatie care a trait si a auzit multe,care poate sfatui,indruma si in fine,toate bla-bla-urile alea de care are nevoie o persoana atunci cand e la ananghie.Imi place sa cred ca sunt buna la asta,nu stiu daca si sunt.
Nu-mi place sa "dau din casa" pentru ca,efectiv,cand vine vorba de expus sentimente personale sunt balbaita,agramaticala si nu ma simt in largul meu,prefer vinul.Ca tot ma intreba cineva,care-i faza cu alcoolul.Ei bine,alcoolul nu te face sa uiti dar iti mai abureste din cand in cand ochelarii.Oricum,alcoolul e naspa,nu-l recomand,sa se inteleaga,acoolul e "caca".
In rest...a da,si mi-am facut blogul asta din spirit de turma,n-am nimic de spus,nimic de expus,nimic de dezbatut.Sunt un nimeni dar ma bucur de asta.Pam-pam!
Incipit Vita Nuova
Acum 4 luni
